Orașul nostru

Prezentare, istorie și patrimoniu. Ciornă editorială. Informațiile actuale și documentele se aprobă de compartimentul responsabil înainte de publicare. Material istoric pentru verificare; nu confirmă situația actuală: Sursă istorică: prezentarea.html Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez date gen.html Teritoriul administrativ al orasului este situat în partea de sud-est a judetului Gorj si are ca vecini: la nord, Comunele Scoarta si Albeni; la sud, orasul Ticleni si comuna Jupânesti; la est, comunele Berlesti si Licurici; la vest, comuna Dãnesti. Ca încadrare geografica acest teritoriu este situat langa paralela 45 grade latitudine nordica, fiind în acelasi timp strãbãtut de meridianul 23 de grade 21' longitudine estica. în cadrul judetului Gorj, Orasul Târgu Cãrbunesti este asezat la îmbinarea a doua unitãti geografice, respectiv Podisul Getic si zona subcarpatica a Olteniei, la limita sudica a depresiunii intracolinare Câmpu Mare -  Târgu-Jiu, formate dintr-o succesiune de dealuri cu înãltimi de 400-500 m si lunci de-a lungul vãilor principale. Teritoriul administrativ al orasului Târgu Cãrbunesti se învecineazã la nord cu comuna Scoarta si comuna Albeni, la est cu comuna Berlesti si comuna Licurici, la vest cu comuna Dãnesti si la sud cu orasul Ticleni si comuna Jupânesti. Orasul Târgu Cãrbunesti are o bunã accesibilitate, legãtura rutierã cu resedinta judetului se poate asigura prin DN 67 B si DN 67 distanta fiind de 25 Km, drumurile fiind modernizate. În ansamblu, orasul este dezvoltat tentacular pe vãi, cu o structurã adunatã si texturã simplã, liniarã. Dezvoltarea zonelor de locuit de-a lungul vãilor au creat conditii propice dezvoltãrii locuirii populatiei. Teritoriul administrativ al orasului Târgu Cãrbunesti cuprinde localitatea Târgu Cãrbunesti - resedinta de oras si satele componente: Blahnita de Jos, Cãrbunesti-Sat, Cojani, Cretesti, Curteana, Floresteni, Mãcesu, Pojogeni, Rogojeni si Stefãnesti. Conform Legii numãrul 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului, orasul Târgu Cãrbunesti are unsprezece localitãti componente: Târgu Cãrbunesti - resedintã de oras; Blahnita de Jos - sat apartinãtor; Cãrbunesti-Sat - sat apartinãtor; Cojani - sat apartinãtor; Cretesti - sat apartinãtor; Curteana - sat apartinãtor; Floresteni - sat apartinãtor; Mãcesu - sat apartinãtor; Pojogeni - sat apartinãtor; Rogojeni - sat apartinãtor; Stefãnesti - sat apartinãtor. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez localizare.html Teritoriul administrativ al orasului Târgu Cãrbunesti se învecineazã la nord cu comuna Scoarta si comuna Albeni, la est cu comuna Berlesti si comuna Licurici, la vest cu comuna Dãnesti si la sud cu orasul Ticleni si comuna Jupânesti. Orasul Târgu Cãrbunesti are o bunã accesibilitate, legãtura rutierã cu resedinta judetului se poate asigura prin DN 67 B si DN 67 distanta fiind de 25 Km, drumurile fiind modernizate. În ansamblu, orasul este dezvoltat tentacular pe vãi, cu o structurã adunatã si texturã simplã, liniarã. Dezvoltarea zonelor de locuit de-a lungul vãilor au creat conditii propice dezvoltãrii locuirii populatiei. Teritoriul administrativ al orasului Târgu Cãrbunesti cuprinde localitatea Târgu Cãrbunesti - resedinta de oras si satele componente: Blahnita de Jos, Cãrbunesti-Sat, Cojani, Cretesti, Curteana, Floresteni, Mãcesu, Pojogeni, Rogojeni si Stefãnesti. Conform Legii numãrul 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului, orasul Târgu Cãrbunesti are unsprezece localitãti componente: Târgu Cãrbunesti - resedintã de oras; Blahnita de Jos - sat apartinãtor; Cãrbunesti-Sat - sat apartinãtor; Cojani - sat apartinãtor; Cretesti - sat apartinãtor; Curteana - sat apartinãtor; Floresteni - sat apartinãtor; Mãcesu - sat apartinãtor; Pojogeni - sat apartinãtor; Rogojeni - sat apartinãtor; Stefãnesti - sat apartinãtor. Legãtura dintre oras si satele apartinãtoare este asiguratã de drumul national DN 67 B - drum ce traverseazã orasul Târgu Cãrbunesti de la nord la sud, satele Pojogeni si Cãrbunesti-Sat; drumurile judetene DJ 665 C - drum ce traverseazã satele Pojogeni si Blahnita de Jos; DJ 675 - drum ce traverseazã orasul Târgu Cãrbunesti, satele Pojogeni si Mãcesu; DJ 661 - drum ce traverseazã orasul Târgu Cãrbunesti si satul Cojani si drumurile comunale DC 20 - drum ce traverseazã satul Pojogeni; DC 20 A - drum ce traverseazã satul Rogojeni; DC 27 - drum ce leagã satele Cãrbunesti-Sat si Stefãnesti; DC 43 - drum ce traverseazã satul Mãcesu si DC 59 - drum ce traverseazã satele Mãcesu, Curteana si Cretesti. Cele mai apropiate gãri C.F.R. se aflã în Târgu Cãrbunesti si Pojogeni. Orasul Târgu Cãrbunesti este situat în partea de sud-est a judetului Gorj, la 25 Km de municipiul resedintã de judet Tg-Jiu, având legãtura cu DN 67 prin DN 67 B. Ca tipologie morfologicã, o trãsãturã caracteristicã a localitãtilor orasului este amplasarea acestora în zona în care microclimatul a fost mai favorabil, iar resursele naturale mai variate. Forma terenurilor cuprinse în intravilan este ramificatã dependentã de conditiile naturale si economice specifice judetului în general si orasului Târgu Cãrbunesti în special. În formarea localitãtilor, locuitorii au ales sa se aseze de-a lungul vãilor apelor care strãbat teritoriul. Prin gradul de asigurare a dotãrilor publice de interes local orasul Târgu Cãrbunesti are rol polarizator pentru satele apartinãtoare asigurând serviciile de bazã (comert, prestãri servicii, sãnãtate, asistentã socialã, învãtãmânt, culturã, recreere), servicii de infrastructurã, (transporturi, telecomunicatii), servicii administrative (administratie, financiare, prelucrarea informatiilor). Fatã de intravilanul existent trasarea intravilanului propus pentru orasul Târgu Cãrbunesti s-a realizat în spiritul unei dezvoltãri durabile a orasului, rãspunzând astfel solicitãrilor administratiei publice locale. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez istoria.html Teritoriul administrativ actual al orasului Târgu Cãrbunesti ca si reteaua de localitãti existente (orasul Târgu Cãrbunesti si satele apartinãtoare: Blahnita de Jos, Cãrbunesti Sat, Cojani, Cretesti, Curteana, Floresteni, Mãcesu, Pojogeni, Rogojeni si Stefãnesti) s-a constituit în aceastã formã în baza Legii nr.2/1968 de organizare administrativ-teritorialã a tarii. Atestãrile documentare consemnate în douã lucrãri de referintã despre Istoria Gorjului ("Gorjul Istoric si Pitoresc" de Alexandru Stefulescu si "Istoria Gorjului", de Vasile Cãrãbis) un extrem de numeroase atât în ceea ce priveste hrisoavele datate ce amintesc de satele ce compun orasul Târgu Cãrbunesti cât si despre mãrturiile arheologice descoperite. O elocventã prezentare a formãrii orasului Târgu Cãrbunesti, ca si a evolutiei acestei asezãri de la primele atestãri documentare este fãcutã de Vasile Cãrãbis în lucrarea "Istoria Gorjului", astfel: "La confluenta Gilortului cu Blahnita, într-o regiune de interferentã a drumurilor" a fost consemnat initial Târgu Gilortului, numit apoi Tîrgu Bengãi si Petrestii de Sus. Târgu Gilort apare initial ca sat când prin hrisovul din 18 ianuarie 1480 (6988) Basarab cel Tânãr confirmã lui Ticuci si altii stãpânire peste satul Gilort, fiindu-le veche mosie. Peste 4 ani, numitul sat apare ca târg când prin hrisovul din 24 aprilie 1484 (6992) Vlad Cãlugãrul întãreste lui Bran cu fratii sãi stãpânire peste Târgul Gilort slobod de vânãriciul domnesc, fiind cumpãrat de amintitii frati pe cai buni turcesti. Târgul Gilort (Târgul Bengãi ) din comuna Petrestii de Sus, o perioadã îndelungatã a fost cunoscut de Târgul Petresti chiar dacã în acest loc se aflã gara Cãrbunesti. Dupã ce s-a mutat aici, târgul din satul Cãrbunesti, aflat mai spre rãsãrit la cca. 2 km, s-a numit Târgu Cãrbunesti. Aceleasi date de referintã despre istoricul localitãtii Târgu Cãrbunesti, sub denumirea de Petresti, Târgul Gilort sau Târgul Bengãi, sunt consemnate si în lucrarea "Gilortul Istoric si Pitoresc", de Alexandru Stefulescu si anume: la 1644 (7152) Petrestii au avut judecatã cu Cretestii pentru rãzorul despãrtitor; la 10 iulie 1652 (7160) într-un zapis de învoialã se vede semnãtura lui Barbu Bengescu din Petresti, ce-i ziceau Târgul; într-un act de vânzare fãcut de Mãnãstirea Crasna la 18 aprilie 1676 (7184) Petrestii se ziceau Târgul Gilortului; într-un act din 16 februarie 1690 (7198) Petrestii se ziceau Târgul Bengãi; Cele douã lucrãri de referintã despre istoria Gorjului amintesc în egalã mãsurã si despre alte sate ce compun în prezent orasul Târgu Cãrbunesti. Despre satul Cãrbunesti aflãm dintr-un hrisov din 18 noiembrie 1587, prin care alãturi de mai multe sate, s-au evidentiat ca rumâni marelui sluger Calotã si Logofãtului Gheorghe. Satul Pojogeni este atestat documentar pentru prima oarã într-un hrisov al lui Gavrilã Vodã Moghilã din 3 mai 1620 prin care relativ la satul Scoarta se mentioneazã Pojogenii " si a adus Radul multe mãrturii înaintea domniei mele". În continuare satul se regãseste în mai multe acte domnesti legate în mod deosebit de vânzãri de terenuri (aprilie 1608, 13 noiembrie 1719, 23 decembrie 1735) . Satul Comãnesti ce este inclus în prezent în satul Pojogeni este consemnat documentar prin hrisovul lui Basarab cel Bãtrân Laiotã din 5 iunie 1475, care confirmã lui Radul, Iuga Radomir si lui Micul cu fiul sãu Radu stãpânire peste Comãnesti. Satul Cretesti este consemnat în hrisovul lui Vlad Cãlugãrul din 4 iunie 1489 (6997) prin care se întãreste lui Bucsa si altora stãpânire peste satul "Cretestii toti" pentru cã le este mosie de mostenire. Satul Cojani este consemnat în hrisovul lui Vlad Vodã Cãlugãrul din 30 iunie 1486 (6994) prin care se confirmã lui Roman si lui Jitian cu fii, cu fratii sãi si cu verii lor stãpânire pe Cojani. Satul Stefãnesti este consemnat în hrisovul din 18 ianuarie 1480 (6998), prin care Basarab cel Tânãr întãreste lui Ticuci stãpânire peste mai multe cumpãrãturi printre care si un schimb "pentru a treia parte din Stefãnesti", cât si pentru pãrtile lui Toader din Stefãnesti Satul Ungurelu (azi în componenta satului Stefãnesti) este consemnat de Radu cel Mare, în hrisovul din 9 martie prin care confirmã lui Radu si altor stãpânire în satul Ungurelu "jumãtate peste partea lui Neagu Berindei". Construirea orasului în anul 1968 s-a fãcut prin contopirea comunelor Târgu Cãrbunesti, Cãrbunesti Sat, Pojogeni, si Cretesti care functionau ca si comune, încã din anul 1864 de pe vremea lui Cuza Vodã. În acelasi timp, în anul 1968 s-au redus, prin contopire, si un numãr important de sate. În momentul organizãrii administrativ-teritoriale în anul 1968, actualul teritoriu administrativ este construit din urmãtoarele comune: comuna Târgu Cãrbunesti formatã din satele Târgu Cãrbunesti si Rogojeni; comuna Cãrbunesti Sat formatã din satele Cãrbunesti Sat (cu liniile Ciontesti, Coltesti, Zarafi si Gâtani) si Dutesti (cu satele Sub Coastã, Ungurelu, Tupsa si Puiesti); comuna Stefãnesti formatã din satele Stefãnesti, ce primise între timp satul Ungurelu de la comuna Cãrbunesti Sat si Cojani (cu liniile Cojani si Mahala); comuna Pojogeni, formatã din satele Pojogeni, Comãnesti, Pinari, Pisc, Valea Rea, Cerãt, Cuci si Rugi; comuna Cretesti formatã din satele Cretesti, Mãcesu, Curteana si Floresteni. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez conditii geo.html Teritoriul administrativ al orasului este situat în partea de sud-est a judetului Gorj si are ca vecini: la nord, Comunele Scoarta si Albeni; la sud, orasul Ticleni si comuna Jupânesti; la est, comunele Berlesti si Licurici; la vest, comuna Dãnesti. Ca încadrare geografica acest teritoriu este situat langa paralela 45 grade latitudine nordica, fiind în acelasi timp strãbãtut de meridianul 23 de grade 21' longitudine estica. în cadrul judetului Gorj, Orasul Târgu Cãrbunesti este asezat la îmbinarea a doua unitãti geografice, respectiv Podisul Getic si zona subcarpatica a Olteniei, la limita sudica a depresiunii intracolinare Câmpu Mare -  Târgu-Jiu, formate dintr-o succesiune de dealuri cu înãltimi de 400-500 m si lunci de-a lungul vãilor principale. Geologie Din punct de vedere geologic, întâlnim depozite de argile si pietrisuri, acoperite cu cuvertura cuaternarã formatã din depozite aluvionare (pietrisuri si nisipuri) care au dat nastere la terasele râurilor din depresiune si care izvorãsc din zona muntoasã a judetului. Reteaua hidrografica în teritoriul orasului Târgu Cãrbunesti este destul de bogata prin prezenta celor douã cursuri de apã importante, respectiv râul Gilort si afluentul sãu principal Blahnita, iar în vestul orasului se mentioneazã pârâul Cioiana. Colectorul principal în zona este râul Gilort, care traverseazã teritoriul, izvorând din vârful Pãpusa din muntii Parâng si dupã ce parcurge cca.120 km se varsã în râul Jiu, lângã Filiasi. Relief Ca urmarea conditiilor complexe de relief, pentru orasul Târgu Cãrbunesti si localitãtile apartinãtoare acestuia pot fi prezentate unele particularitãti, dupã cum urmeazã: Orasul Târgu Cãrbunesti, fiind asezat la limita dintre depresiunea intracolinara Câmpu Mare si Podisul Getic, vatra sa se desfãsoarã pe cele doua terase îngemãnate ale Gilortului si Blahnitei; Satul Stefãnesti este asezat pe culoarul strâmt al Vãii Mari, ce curge printre dealurile paralele Frumuselu si Podul Calului; Satul Cãrbunesti Sat este asezat pe terasa a IV-a a Gilortului, cu cota medie de 400 m; Satele Mãcesu, Curteana, Cretesti si Floresteni sunt asezate pe vârfurile tocite ale Dealului Bran; Satul Cojani este asezat pe terasa a IV-a a Gilortului; Satul Rogojeni este asezat la confluenta cursurilor de apa Gilort si Blahnita; Satul Pojogeni este asezat pe terasa a III-a pârâului Blahnita, iar satul Blahnita de Jos pe terasa a II-a a aceluiasi pârâu. Ape Reteaua hidrografica în teritoriul orasului Târgu Cãrbunesti este destul de bogatã, prin prezenta celor douã cursuri de apã importante, respectiv râul Gilort si afluentul sãu principal Blahnita, iar în vestul orasului se mentioneazã pârâul Cioiana. Colectorul principal în zona este râul Gilort care are ca principalii afluenti pe malul stâng: Hirnea, Valea Mare, iar pe malul drept, pârâul Blahnita. La rândul sãu, cel mai important afluent Blahnita primeste pe malul drept pâraiele Criceanu si Tãrãtel, iar pe malul stâng nu are nici un afluent. Apele subterane au o retea densã, cu un debit bogat, iar în zona dealurilor si în zona Câmpu Mare apele freatice coboarã sub adâncimea de 10 m. Clima Teritoriul orasului Târgu Cãrbunesti este asezat într-o zonã cu climã temperatã, nuantatã de anumiti factori care determina un anumit climat specific. Astfel, prin asezarea într-o depresiune înconjuratã de dealuri se constata o nuantã pozitivã a elementelor climatice, mai cu seamã a temperaturii, care ca medie anualã este mai ridicatã ca la Târgu Jiu (+10 grade C). Media anuala a precipitatiilor ajunge la 730ml/mp cu o repartizare neuniformã a acesteia în zonã, astfel încât pe dealuri se înregistreazã o cantitate mai mare de precipitatii pe când în depresiuni acestea sunt mult mai reduse. Clima, în general este temperat continentalã cu o varietate de nuante ca urmare a pozitiei geografice, a circulatiei atmosferice si a componentelor de relief prezentate si cu o influentã mediteraneeanã. Ea se caracterizeazã prin urmãtoarele particularitãti: radiatã solar la cca. 1200 kcal/cmc/an; temperatura medie anualã este de +9,7 grade C (care dã în general confort termic) cu medii de +5,2 grade C în luna ianuarie si de +21,2 grade C în luna iulie; precipitatiile au o distributie neuniformã cu maxime în perioadele mai-iunie si noiembrie si cu minime în luna februarie. Datoritã influentelor mediteraneene clima înregistreazã si anumite inversiuni de temperaturã care fac ca în vatra orasului temperatura sa fie mai scãzutã decât pe platformele învecinate. Vânturile sunt în general putine si reduse ca intensitate si ele se regãsesc mai ales pe Valea Gilortului, unde predominã curenti de provenientã mediteraneeanã. Nu existã niciun dubiu cã schimbãrile climatice globale au indus deja schimbãri semnificative în multe privinte - alimentarea cu apã, productia agricolã, dezvoltarea asezãrilor umane, incidenta diverselor maladii, si mai ales în ceea ce priveste periodicitatea evenimentelor climatice extreme. Factori de risc natural Fenomenele frecvent întâlnite sau care pot apare mai des sunt alunecãrile de teren ale cãror cauze le reprezintã structura geologicã a terenurilor ca si inundatiei provocate de pâraiele de pe teritoriul orasului si care au o frecventã mai mare la viiturile de primãvarã. Este de remarcat faptul cã efectele acestor manifestãri naturale distructive au efecte reduse si în general zona intravilanelor a fost feritã de efectele dezastroase ce s-ar fi putut produce. Un alt aspect cu totul special îl reprezintã riscurile tehnologice de la sondele de extractie a titeiului si gazelor însã acestea nu afecteazã în nici un fel intravilanele localitãtilor. Principalele riscuri naturale sunt cele general valabile pe tot teritoriul judetului si anume: procesele geomorfologice (eroziuni si alunecãri de terenuri), care nu afecteazã vetrele satelor respectiv populatia din aceste sate; inundabilitatea nu a înregistrat intensitãti excesive astfel cã la toate momentele de pericol 1970, 1975, 1991 practic nu au fost inundatii în albia majorã a râului Gilort. Pentru reducerea riscului de inundatii în zonele de activitate din vecinãtatea râului Gilort s-au realizat lucrãri reduse de regularizare care asigurã si orasului Târgu Cãrbunesti protectia necesarã; seismicitatea nu constituie un risc major pentru populatie. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez flora.html Vegetatia, Fauna, Resurse naturale ale solului si subsolului Învelisul vegetal este destul de bogat, pãdurile de foioase acoperind în mare mãsurã dealurile si în mod deosebit estul si vestul teritoriului studiat. Ca specii de arbori, cele mai frecvent întâlnite sunt stejarul, gorunul, cerul si plantatiile de conifere pe zonele cele mai înalte. Pe pantele mai înclinate dominã salcâmul iar în zãvoaie întâlnim plopul, pluta, salcia si aninul însotite de o vegetatie specificã zonelor bogate în ape (papura etc.). Dintre speciile de animale, mai des se întâlnesc iepurii, vulpile, porcii mistreti, cãprioarele .Analiza resurselor solului porneste de la fondului funciar . În general terenul agricol este cultivat în cea mai mare parte (forma de proprietate este privatã) înregistrându-se culturi de cereale, leguminoase, fructe îndeosebi struguri, rãdãcinoase pentru nutret, fân si masã verde.  Fondul forestier care ocupã aproape jumãtate din teritoriul orasului este una din bogãtiile ce se valorificã prin masa lemnoasã si produce accesorii având însã si functia extrem de importantã de protectie a mediului. Resursele de apã în general corespunzãtoare cantitativ si calitativ atât cele de suprafatã cât si cele subterane. Ca resurse ale solului este de remarcat faptul cã teritoriul orasului este în general bogat, aici întâlnindu-se titei, gaze naturale, nisipuri si pietrisuri folosite ca materiale de constructii. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez monumente.html Pe teritoriul administrativ al orasului Târgu Cãrbunesti existã 18 (optsprezece) obiective înscrise în lista Repertoriului Arheologic National si în lista monumentelor istorice anexã la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii ºi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizatã, ºi a Listei monumentelor istorice dispãrute, cu modificãrile ulterioare din 24.12.2015, Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016. Ca tipologie morfologicã, o trãsãturã caracteristicã a localitãtilor orasului este amplasarea acestora în zona în care microclimatul a fost mai favorabil, iar resursele naturale mai variate. Forma terenurilor cuprinse în intravilan este ramificatã dependentã de conditiile naturale ºi economice specifice judetului în general ºi orasului Târgu Cãrbunesti în special. Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025 Sursă istorică: prez traditii.html În zona orasului, desi existã obiective turistice (monumente istorice), nu existã o bazã turisticã, aceastã activitate nefiind dezvoltatã. Zona nu are un puternic potential turistic propriu. Este necesarã elaborarea unui program de dezvoltare a diverselor ramuri ale turismului. Potentialul turistic al zonei poate fi controlat si sporit printr-un studiu de reabilitare complexã a zonei, atât economico-social cât si natural. Totodatã se urmãreste ca turismul prin dezvoltarea sa sã contribuie la bunãstarea economicã si socialã a localitãtii, protejând în acelasi timp mediul si mostenirea culturalã. Dezvoltarea turismului se va face prin : Reabilitarea monumentelor si zonelor verzi aferente, în vederea includerii acestora într-un circuit turistic zonal; Diversificarea si cresterea calitãtii serviciilor turistice; Dezvoltarea oportunitãtilor de marketing pentru produsele turistice; Protejarea mostenirii istorice si culturale; Dezvoltarea unor zone de agrement pentru petrecerea agreabilã a sfârsitului de sãptãmânã si promovarea ecoturismului pe valea Gilortului. Zonele rurale oferã o veritabilã ospitalitate bazatã pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de bunã calitate si pe minunate traditii folclorice. Un alt element de atractie îl constituie sãrbãtorile si târgurile populare organizate cu ocazia unor obiceiuri strãvechi. Traditiile specifice orasului Târgu Cãrbunesti si zonelor limitrofe sunt urmãtoarele: dansuri populare având Ansamblul Gilortul; sãrbãtorile calendaristice au si ele o savoare specialã: Sf. Dumitru, Sf. Arhanghel Mihail si Gavril - patronii orasului, colindetul, ursul si capra, Boboteaza, Joia Mare, sãrbãtoarea Pastelui, Sf.Ilie; existã traditii legate de portul popular specific zonei; arta olãritului cu specific în satul Stefãnesti; traditii lãutãresti "Gena Bârsan". Date generale Localizare Istoria orasului Conditii geografice si climatice Traditii si obiceiuri specifice Monumente istorice Flora si fauna Ultima actualizare 07.02.2025